2. Înțelegerea potențialului tinerilor romi

2.1. Provocările specifice cu care se confruntă tinerii romi

Tinerii romi se confruntă cu multe provocări specifice în contextul social-politic european contemporan. Aceste provocări sunt multiple, cuprinzând probleme legate de educație, ocuparea forței de muncă, discriminare, incluziune socială și reprezentare politică. Iată câteva dintre provocările cheie:

Bariere educaționale

Barierele educaționale cu care se confruntă tinerii romi din Europa reprezintă o preocupare semnificativă, deoarece limitează oportunitățile de mobilitate socială și perpetuează ciclurile de sărăcie și marginalizare. Aceste bariere pot fi înțelese în mai multe domenii cheie:

Segregarea, care se manifestă prin plasarea copiilor romi în școli și clase separate, care sunt de obicei de calitate inferioară și au mai puține resurse decât cele frecventate de elevii non-romi. Această segregare poate proveni atât din politici explicite, cât și din practici informale.
Copiii romi sunt plasați în mod disproporționat în clase de educație specială sau școli pentru copii cu dizabilități, adesea fără evaluări adecvate, ceea ce duce la o educație sub standarde care nu le satisface nevoile.
Părăsirea timpurie a școlii este confirmată de ratele ridicate de abandon școlar. Tinerii romi au rate semnificativ mai mari de abandon școlar în comparație cu colegii lor. Factorii care contribuie la acest lucru includ presiunile economice, lipsa sprijinului educațional și experiențele de discriminare și agresiune.
Presiuni economice, deoarece multe familii de romi trăiesc în sărăcie și se pot baza pe copiii lor pentru a contribui la venitul gospodăriei, ceea ce duce la părăsirea timpurie a școlii.
Calitate scăzută a educației din cauza școlilor cu resurse reduse. Școlile care deservesc populația predominant romă nu au adesea resurse de bază, inclusiv profesori calificați, facilități adecvate și materiale de învățare.
Așteptările și formarea profesorilor, deoarece în școlile din comunitățile de romi, profesorii au așteptări mai scăzute de la elevii romi și este posibil să nu fie instruiți în mod adecvat pentru a răspunde nevoilor lor educaționale specifice sau pentru a lucra într-o manieră sensibilă din punct de vedere cultural.
Accesul dificil la educația timpurie, deoarece este o înscriere limitată a copiilor romi care sunt mai puțin susceptibili de a fi înscriși în programe de educație timpurie, care sunt esențiale pentru dezvoltarea abilităților de bază și pregătirea pentru învățământul primar. Barierele includ costurile, lipsa de conștientizare și disponibilitatea limitată a programelor în comunitățile de romi.
Discriminarea și hărțuirea constituie un mediu ostil pentru elevii romi care se confruntă adesea cu discriminare, prejudecăți și hărțuire din partea colegilor, profesorilor și administratorilor școlari. Acest mediu ostil poate duce la scăderea stimei de sine, la dezangajare și, în cele din urmă, la abandonul școlii. De asemenea, există o lipsă de sprijin pentru studenții romi în această problemă. Școlile adesea nu dispun de mecanisme eficiente pentru a aborda și combate discriminarea și agresiunea, lăsându-i pe elevii romi să se simtă nesprijiniți și izolați.
Implicare și sprijin scăzut al părinților datorită mediului educațional al părinților. Mulți părinți romi au avut ei înșiși oportunități educaționale limitate, ceea ce le poate afecta capacitatea de a sprijini educația copiilor lor.
Neîncrederea în instituții din cauza discriminării istorice și continue, care este adesea o neîncredere adânc înrădăcinată în instituțiile de învățământ în rândul familiilor rome, ceea ce duce la o implicare mai scăzută în sistemul școlar.
Barierele lingvistice ale elevilor romi care vorbesc limba romani ca limbă maternă și care nu predau în limba non-maternă. Copiii romi pot vorbi romani sau o altă limbă acasă, în timp ce instruirea la școală este în limba națională. Această barieră lingvistică le poate împiedica înțelegerea și capacitatea de a se implica pe deplin în clasă.
Accesul limitat la învățământul superior din cauza barierelor socioeconomice și a practicilor discriminatorii care limitează adesea accesul tinerilor romi la universități și instituții de învățământ superior.

Discriminarea la locul de muncă

Discriminarea la locul de muncă împotriva tinerilor romi din Europa este o barieră semnificativă care contribuie la ratele ridicate ale șomajului și la calitatea slabă a locurilor de muncă în această comunitate. Această discriminare este pe mai multe niveluri, cuprinzând prejudecăți directe, prejudecăți sistemice și inegalități structurale. Iată aspectele cheie:

Discriminare directă prin practici de angajare preconcepute. Mulți angajatori au prejudecăți împotriva persoanelor rome, ceea ce duce la practici discriminatorii de angajare. Solicitanții romi pot fi respinși pe baza etniei, mai degrabă decât a calificărilor.
Stereotipurile negative despre romi, cum ar fi percepția că nu sunt fiabili sau nedemni de încredere, pot influența deciziile de angajare și tratamentul la locul de muncă.
Bariere sistemice, cum ar fi accesul redus la educație și formare. Tinerii romi au adesea acces limitat la educație și formare profesională de calitate, ceea ce le restricționează capacitatea de a dobândi competențele necesare pentru multe locuri de muncă. Acest decalaj educațional se traduce prin mai puține oportunități pe piața muncii.
Servicii de sprijin inadecvate din cauza lipsei de servicii specifice de sprijin pentru ocuparea forței de muncă pentru romi, cum ar fi programe de plasare profesională, consiliere în carieră și programe de formare adaptate nevoilor lor.
Discriminarea la locul de muncă care se manifestă într-un mediu de lucru ostil. Angajații romi se pot confrunta cu ostilitate, hărțuire și discriminare din partea colegilor și supervizorilor, creând un mediu de lucru neprimitor.
Avansarea limitată în carieră, cum ar fi, chiar și atunci când persoanele rome își asigură un loc de muncă, pot întâmpina obstacole în calea progresului în carieră din cauza practicilor discriminatorii la locul de muncă, cum ar fi faptul că sunt ignorați pentru promovări.
Locuri de muncă precare, exprimate prin locuri de muncă informale și instabile. Tinerii romi sunt mai predispuși să fie angajați în locuri de muncă informale, prost plătite și instabile, fără contracte adecvate, siguranță a locului de muncă sau beneficii. Acest loc de muncă precar este adesea lipsit de protecție juridică și de securitate socială.
Exploatarea, care se exprimă, în unele cazuri, atunci când lucrătorii romi sunt supuși unor condiții de muncă exploatatoare, inclusiv salarii inechitabile, condiții de muncă precare și ore de lucru excesive.
Izolarea geografică și socială din cauza condițiilor de viață segregate. Mulți romi trăiesc în comunități segregate și marginalizate, cu acces limitat la piețele muncii. Distanța fizică față de centrele economice și lipsa transportului împiedică și mai mult oportunitățile de angajare.
Lipsa rețelelor sociale din cauza excluziunii sociale, cunoscută sub numele de rețele sociale, poate ajuta la găsirea oportunităților de angajare, care sunt esențiale în multe contexte de angajare.
cadre juridice și politice care dezvoltă o aplicare ineficientă. Chiar și atunci când există legi anti-discriminare, acestea sunt adesea prost aplicate. Persoanele rome pot să nu fie conștiente de drepturile lor sau să nu dorească să raporteze discriminarea din cauza fricii de represalii sau a lipsei de încredere în autorități.
Lipsa unor politici specifice, exprimată adesea prin lipsa unor politici cuprinzătoare și specifice de ocupare a forței de muncă care să răspundă nevoilor și provocărilor specifice cu care se confruntă tinerii romi.

Excluziune socială și discriminare

Excluziunea socială și discriminarea au un impact semnificativ asupra tinerilor romi din Europa, perpetuând ciclurile de sărăcie, marginalizare și oportunități limitate. Această problemă cu mai multe fațete cuprinde diferite forme de discriminare și bariere sociale. Iată principalele aspecte:

Discriminare rasială de zi cu zi ai cărei tineri romi se confruntă frecvent cu rasism și prejudecăți în interacțiunile de zi cu zi, inclusiv în spațiile publice, magazine și servicii. Această discriminare persistentă încurajează un sentiment de alienare și excludere.
Discriminarea instituțională non-formală din partea instituțiilor publice, cum ar fi școlile, furnizorii de servicii medicale și forțele de ordine, marginalizează și mai mult comunitățile de romi. Acest lucru se poate manifesta prin tratament părtinitor, acces inegal la servicii și politici discriminatorii.
Segregarea socială, în special segregarea rezidențială. Mulți romi trăiesc în comunități segregate și marginalizate, cu locuințe și infrastructură inadecvate. Aceste zone sunt adesea izolate de societate și nu au servicii de bază, cum ar fi apă curată, salubritate și transport.
Segregarea educațională în care copiii romi sunt adesea plasați în școli sau clase separate, de calitate inferioară, limitându-le oportunitățile educaționale și consolidând diviziunile sociale.
Marginalizarea economică se datorează sărăciei. O proporție semnificativă de romi trăiesc în sărăcie, ceea ce le afectează accesul la necesități, asistență medicală, educație și oportunități de angajare. Dificultățile economice exacerbează excluziunea socială și limitează mobilitatea ascendentă.
Șomajul și subocuparea, care se manifestă printr-o rată ridicată a șomajului și a subocupării în rândul tinerilor romi, duc la instabilitate economică și la o mai mare excluziune socială. Discriminarea pe piața muncii contribuie la aceste rate ridicate ale șomajului.
Disparități în materie de sănătate, în special prin accesul dificil la asistență medicală. Tinerii romi se confruntă adesea cu obstacole în accesul la asistență medicală, inclusiv discriminarea din partea furnizorilor de servicii medicale, lipsa de informații și constrângerile economice. Acest lucru are ca rezultat rezultate mai slabe pentru sănătate și acces limitat la îngrijire preventivă.
Stresul și trauma asociate cu viața în condiții marginalizate, împreună cu experiențele de discriminare, pot avea un impact negativ asupra sănătății mintale a tinerilor romi. Accesul limitat la serviciile de sănătate mintală exacerbează aceste provocări.
Marginalizarea culturală și stigmatizarea culturii și identității rome, care sunt adesea stigmatizate și înțelese greșit de societatea în general. Această marginalizare culturală contribuie la excluziunea socială și împiedică capacitatea tinerilor romi de a-și exprima și sărbători moștenirea.
Luptele identitare manifestate de tinerii romi care echilibrează între moștenirea lor culturală și presiunile de a se asimila în societate. Acest lucru poate duce la pierderea identității culturale și a problemelor de stimă de sine.
Participare civică limitată și excluziune politică, deoarece comunitățile de romi sunt subreprezentate în instituțiile politice și în procesele de luare a deciziilor. Această lipsă de reprezentare înseamnă că nevoile și preocupările lor specifice sunt adesea trecute cu vederea în elaborarea politicilor.
Bariere în calea angajamentului civic din cauza discriminării și marginalizării care limitează capacitatea tinerilor romi de a se angaja în activități civice și de a participa la procesele politice. Aceasta include bariere în calea votului, a candidării și a participării la organizații comunitare.
Servicii și sprijin social slab și inadecvat. Tinerii romi au adesea acces limitat la servicii sociale și sisteme de sprijin, exacerbând marginalizarea lor. Aceasta include lipsa accesului la ajutoare sociale, asistență pentru locuințe și asistență juridică.
Discriminarea în serviciile sociale se manifestă atunci când tinerii romi accesează serviciile sociale și se pot confrunta cu discriminare și tratament părtinitor din partea furnizorilor de servicii, descurajându-i și mai mult să solicite ajutor.
Subreprezentare politică sau lipsă de reprezentare. Comunitățile de romi sunt subreprezentate în instituțiile politice și în procesele decizionale la nivel local, național și european. Această lipsă de reprezentare înseamnă că nevoile și preocupările lor specifice sunt adesea trecute cu vederea în elaborarea politicilor.
Participarea civică limitată din cauza barierelor din calea implicării civice și a participării politice, inclusiv practicile discriminatorii și lipsa de sprijin pentru candidații politici romi, împiedică capacitatea tinerilor romi de a influența politicile care le afectează viața.

2.2. Cum pot contribui programele Erasmus+ la depășirea acestor provocări

Programul Erasmus+, o inițiativă a UE care sprijină educația, formarea, tineretul și sportul, oferă diverse oportunități care îi pot ajuta pe tinerii romi să depășească provocările legate de excluziunea socială, discriminare și oportunități limitate. Iată cum poate fi valorificat Erasmus+ pentru a aborda aceste probleme:

Oportunități educaționale

Programul Erasmus+ oferă o varietate de oportunități educaționale deosebit de benefice pentru tinerii romi, abordând provocările unice cu care se confruntă și promovând incluziunea și capacitarea acestora. Iată oportunitățile educaționale detaliate oferite de Erasmus+ tinerilor romi:

Mobilitatea în învățământul superior pentru studenții romi, care îi ajută să aplice pentru burse pentru a studia în străinătate la universitățile participante. Aceste burse acoperă cheltuielile de școlarizare, călătorie și trai, făcând învățământul superior mai accesibil.
Programe de schimb care îi ajută pe studenții romi să participe la programe de schimb de un semestru sau de un an, permițându-le să experimenteze diferite sisteme și culturi educaționale. Această expunere ajută la lărgirea orizonturilor lor academice și personale.
Transfer de credite, deoarece cursurile urmate în străinătate sunt recunoscute de instituția de origine, asigurând o progresie academică fără probleme.
Educație și formare profesională care, prin programele de mobilitate VET, permit tinerilor romi să urmeze formare profesională în alte țări ale UE. Ei dobândesc abilități practice și experiență de lucru în diverse domenii, îmbunătățindu-și capacitatea de angajare.
Stagiile și uceniciile îi ajută să finanțeze plasamente în companii sau școli profesionale și oferă experiență practică și oportunități de dezvoltare profesională.
Dezvoltarea abilităților în cadrul programelor VET s-a concentrat pe dobândirea de abilități tehnice specifice muncii, precum și abilități soft, cum ar fi munca în echipă, comunicarea și rezolvarea problemelor.
Schimburile de tineri și proiectele de mobilitate, cum ar fi schimburile pe termen scurt între grupuri de tineri din diferite țări, vor promova înțelegerea culturală, incluziunea socială și creșterea personală. Tinerii romi se pot implica în activități care încurajează dialogul și învățarea interculturală.
Serviciul European de Voluntariat (SEV) din cadrul tinerilor romi poate face voluntariat în străinătate, dobândind experiență de viață valoroasă, abilități și contribuind la proiecte comunitare. Oportunitățile de voluntariat includ adesea cazare, mâncare și o mică alocație.
Parteneriate strategice în cadrul proiectelor de cooperare și inovare, deoarece programul Erasmus+ finanțează parteneriate strategice între școli, universități, ONG-uri și organizații comunitare pentru a dezvolta și implementa proiecte educaționale incluzive. Aceste parteneriate se concentrează pe îmbunătățirea practicilor educaționale și promovarea incluziunii sociale, inclusiv a tinerilor romi. De asemenea, proiectele de colaborare sunt concepute pentru a dezvolta noi metode de predare, programe și instrumente educaționale care să răspundă nevoilor grupurilor defavorizate, inclusiv ale tinerilor romi.
Masteratele comune Erasmus Mundus oferă programe de masterat comune de prestigiu livrate de consorții de universități. Studenții romi pot aplica pentru burse finanțate integral care acoperă cheltuielile de școlarizare, călătorie și trai.
Job Shadowing și sarcini de predare care ajută profesorii să participe la jobshadowing și misiuni de predare în diferite țări, îmbunătățindu-și abilitățile și cunoștințele pentru a sprijini mai bine elevii romi.
Politici și inițiative educaționale incluzive care promovează politici și practici incluzive în cadrul instituțiilor de învățământ superior, asigurându-se că acestea sunt accesibile și de sprijin pentru studenții romi.
Participarea tinerilor și implicarea civică care, prin proiecte finanțate prin Programul Erasmus+, încurajează participarea activă a tinerilor la viața civică și politică. Aceste proiecte împuternicesc tinerii romi să devină cetățeni activi și lideri comunitari. De asemenea, există multe instruiri și ateliere care deschid oportunități pentru tinerii romi de a participa la instruiri și ateliere de lucru despre leadership, advocacy și implicare civică.
Sprijin pentru reforma politicilor asigurat de Erasmus+ al Comisiei Europene, care sprijină inițiativele care contribuie la reforma politicilor în sectoarele educației și tineretului, concentrându-se pe echitate, acces și calitate. Aceste proiecte pot ajuta la eliminarea barierelor sistemice cu care se confruntă tinerii romi.
Inițiative de cercetare și inovare care sunt finanțate pentru proiecte de cercetare care explorează soluții inovatoare pentru îmbunătățirea rezultatelor educaționale pentru grupurile marginalizate, inclusiv tinerii romi.

Oportunități de angajare

Programul Erasmus+ poate contribui în mod semnificativ la reducerea șomajului în rândul tinerilor romi printr-o abordare multidimensională. Prin îmbunătățirea formării profesionale, oferirea de oportunități de mobilitate și schimb, sprijinirea antreprenoriatului, dezvoltarea competențelor esențiale, oferirea de servicii de sprijin pentru ocuparea forței de muncă, implicarea comunităților, promovarea parteneriatelor și susținerea schimbărilor de politică, Erasmus+ poate crea căi către locuri de muncă durabile pentru tinerii romi din întreaga Europă.

Antreprenoriatul și activitățile independente sunt susținute de programe de formare antreprenorială, deoarece Erasmus+ poate finanța proiecte care oferă formare antreprenorială, inclusiv planificarea afacerilor, managementul financiar, marketing și accesarea finanțării. Acest lucru le permite tinerilor romi să-și înceapă și să-și conducă propriile afaceri, creând oportunități de muncă independentă.
Centre de inovare și incubatoare de afaceri specifice tinerilor romi, care pot oferi resurse, mentorat și sprijin necesar pentru a dezvolta și lansa afaceri de succes.
Dezvoltarea abilităților și învățarea pe tot parcursul vieții care dezvoltă abilitățile de viață prin formarea abilităților soft prin oferirea de programe de formare care se concentrează pe abilități esențiale de viață (de exemplu, educație financiară, comunicare) și abilități soft (de exemplu, lucru în echipă, rezolvarea problemelor) pot spori capacitatea de angajare a tinerilor romi și îi pot pregăti pentru diferite roluri profesionale.
Competențe digitale și formare în domeniul TIC, oferind acces la alfabetizare digitală și formare în domeniul TIC, care asigură și echipează tinerii romi cu competențele necesare forței de muncă moderne. Erasmus+ poate sprijini inițiative care oferă formare în domeniul informaticii de bază, codare, marketing digital și alte domenii relevante.
Servicii de sprijin pentru ocuparea forței de muncă, orientare și consiliere în carieră, deoarece Erasmus+ poate finanța proiecte care oferă servicii de orientare și consiliere în carieră adaptate nevoilor tinerilor romi. Aceste servicii îi pot ajuta să identifice obiectivele de carieră, să dezvolte strategii de căutare a unui loc de muncă și să se pregătească pentru interviurile de angajare.
Programe de plasare și sprijin prin dezvoltarea de programe care conectează tinerii romi cu potențialii angajatori și oferă sprijin continuu pentru a asigura integrarea cu succes la locul de muncă. Aceasta poate include programe de mentorat și servicii de urmărire.
Implicarea și capacitarea comunității, proiectele de ocupare a forței de muncă în comunitate finanțate de programul Erasmus+, care implică comunitățile locale în crearea și punerea în aplicare a proiectelor de ocupare a forței de muncă, asigură că inițiativele sunt sensibile din punct de vedere cultural și răspund nevoilor specifice ale tinerilor romi. Implicarea comunității poate promova, de asemenea, un mediu favorabil pentru inițiativele de ocupare a forței de muncă.
Implicarea părinților și a comunității prin implicarea părinților și a liderilor comunității în inițiativele de ocupare a forței de muncă va spori rețeaua de sprijin pentru tinerii romi. Atelierele și sesiunile de informare pot ajuta familiile să înțeleagă și să sprijine aspirațiile de angajare ale copiilor lor.
Parteneriate și colaborări public-privat care încurajează parteneriatele între instituțiile de învățământ, întreprinderi și ONG-uri și creează programe cuprinzătoare care oferă atât educație teoretică, cât și experiență practică de lucru. Aceste colaborări pot oferi o gamă mai largă de resurse și oportunități de angajare pentru tinerii romi.
Colaborarea cu ONG-uri și organizații comunitare care, prin colaborarea strânsă cu ONG-urile specializate în problemele romilor, pot contribui la adaptarea proiectelor Erasmus+ pentru a fi mai eficiente. Aceste organizații au adesea o perspectivă profundă asupra provocărilor și nevoilor comunităților de romi.
Cercetarea, promovarea și dezvoltarea de politici privind barierele legate de ocuparea forței de muncă, deoarece programul Erasmus+ finanțează proiecte de cercetare care analizează barierele în calea ocupării forței de muncă cu care se confruntă tinerii romi și pot oferi informații valoroase pentru dezvoltarea unor intervenții eficiente. Această cercetare poate informa schimbările de politici și proiectarea programelor de angajare țintite.
Advocacy și dezvoltare de politici care utilizează rezultatele cercetării pentru a susține schimbări de politici la nivel local, național și european. Erasmus+ poate sprijini inițiativele care vizează influențarea politicilor privind ocuparea forței de muncă și a pieței muncii pentru a fi mai incluzive pentru tinerii romi, promovând egalitatea de șanse și combaterea discriminării.